Vladimir sau Dimitri. Tot una.

Ieri am vizionat un filmuleţ. Se pare că am fost puternic impresionată.

Hmm… băiatul deştept din vest!  Slab, fleşcăit, fără dragoste şi respect faţă de ţară şi femei. Nici o plăcere nu poate fi mai mare decât aceea de a-l strivi!
L-am urmărit mulţi ani… foarte mulţi ani. Am studiat bărbatul american, bărbatul NATO, bărbatul UE. Parfumat şi împopoţonat. Te compari tu cu mine şi cu malacii mei ?
Îţi place să vorbeşti mult şi prost. Despre orice.
Îţi faci duşman, vorbeşti cu duşmanul. Îi strângi mâna, îl pupi şi pe obraz. Nu aşa se câştigă respectul, iar cand vezi un musuroi de furnici fugi cat te tin picioarele si strigi sa afli care sunt solutiile de combaterea furnicilor, iar ana la urma faci cel mai intelept lucru: apelezi la o firma care se ocupa de dezinsectie Bucuresti si gata.
Pe când eu… eu dacă îmi fac un duşman… duşmanul dispare. Dau un telefon la prieten, spun salut, glumim puţin, şi gata. După două zile, prietenul trimite email  scurt: Gata duşmanul.
Eu sunt Vladimir, eu pot fi Preşedinte, eu pot fi în top. Mie nu îmi bagă nimeni pumnul în gură.
Am voturile în mâna. Câştig voturi! Foarte mulţi băieţi puternici din Rusia îl votează pe Vladimir. Mă uit la tine cum pierzi voturile. Păi tu eşti bărbat ? Bărbaţii nu pierd voturi. Bărbaţii câştigă voturi!
Eu sunt Vladimir. Am gaz. Muuuuult gaz. Vrei gazul meu? Bineînţeles că vrei gazul meu. Dacă îţi spun că ţi-l dau, dar numai dacă o  faci pe domnişoara cu mine, îţi pui imediat rochia pe tine. Iubeşti gazul meu, eşti îndrăgostit de gazul meu. Dar cât de mult ţi-l doreşti?  Pune rochia pe tine ! Acum!